Schimbarea imparatului, bucuria nebunilor

Cam sub acest semn ne aflam noi acum. Se vehiculeaza de ceva vreme aceasta idee si s-a inoculat publicului larg ca singura solutie e sa dam jos PDL si sa punem in loc PSD. Dupa ce luni de zile s-a batut toba in aceasta directie, in ultimele doua saptamani sesizez o schimbare brusca de directie din partea mass-media. Dintr-o data aducerea PSD-ului la putere e o nebunie, ca de fapt si ei au facut si au dres samd. E o schimbare similara cu cea dinaintea alegerilor prezidentiale, cand toata lumea il hulea pe Base si brusc, cu o saptamana inainte de alegeri, erau cei mai buni prieteni ai lui.
Problema motiunii e o problema simpla din punctul meu de vedere. Consider ca e slab redactata si argumentata, prea slab pentru a putea avea vreo putere. Ma indoiesc ca va avea vreun efect in directia dorita.
Dintr-o data PSD e fratele romanului si-i tipa sus si tare drepturile, e cel mai fervent sustinator al lor. Demagogia si obraznicia e la pret si in aceasta formatiune. Si, din pacate, nu au invatat nimic din infrangerea de la prezidentiale. Pentru Dumnezeu, oameni buni -  e evident ca romanul nu mai vrea PDL, dar oferiti-le o alternativa serioasa!!! E destul de penibil sa fiti refuzati la modul "abia astept sa scap de astia, dar mai bine cu ei decat cu voi, ca voi sunteti prea prosti!" Iar a treia alternativa, din pacate, nu exista. Romanul vrea personaje bazate, profesioniste, care sa aiba mai mult decat niste hartii in CV-uri, care sa aiba realizari notabile la activ. Altfel, cum sa ai incredere?! Poate te pricepi tu la politica, la modul ca stii care de unde vine, ce puncte slabe are si cum poti sa-i rasucesti mana. Dar pe mine nu ma incalzeste asta - vreau sa oferi solutii la probleme, solutii viabile, care sa convina cetateanului de rand.
Eu, ca cetatean de rand, cu putine tangente in lumea politica, si pe deasupra si cu parul blond ;) , incerc sa-mi formez o opinie. Intre atatea "Jos!" - "Sus!" ma uit buimaca in jur si caut un punct de sprijin pentru a muta Pamantul.
Din punctul meu de vedere, constanta care conteaza cel mai mult e nivelul de trai. Fortele politice - mai putin important. Oricum sunt corupte, vandute, iar membrii partidelor migreaza mai ceva ca berzele. La momentul actual consider ca umilirea omului de rand a atins cote fara precedent. Normal ca te face sa urasti clasa aflata la putere. Dar, dupa entuziasmul grevelor, iesitului in strada si dupa ce ne-am racorit injurand, ar trebui sa ne intrebam - oare "ceilalti" sunt cu ceva mai breji? Raspunsul ma aduce la disperare - in nicun caz! Schimbarea puterii ar aduce o serie de razbunari politice care tot asupra noastra se vor rasfrange, o noua serie de jafuri pentru recuperarea banilor investiti in fotoliile politice samd. Nu am incredere in demagogia nefondata. Nu ma las dusa de nas de niste personaje arogante, cu probleme de exprimare in limba romana, care iti flutura pe sub nas tot felul de diplome de doi lei cumparate pe banii contribuabililor in strainatate si care se considera superioare oricarui alt biet roman care habar nu are cum se mananca crevetii in Franta sau cum arata Bermudele sau ce inseamna "fonduri structurale". Nu mai suport politicieni burtosi si libidinosi de 60 de ani ajunsi miliardari din simpli gestionari sau oieri, care vorbesc mai rau decat taietorii de lemne si care forteaza mana oricui pentru a obtine ce doresc. Nu mai vreau politicieni carora abia le-au mijit tuleiele, nu au nici cea mai vaga pregatire practica, minimul contact cu viata si problemele ei, dar vorbesc cu o superioritate enervanta si considera ca un costum Armani like ar trebui sa impuna respect.
Nu pot fi cumparata doar printr-o falsa compatimire, nu am nevoie de o clasa politica sa-mi strige problemele la TV doar pentru a sublinia ce ticalosi sunt "actualii". VREAU SOLUTII!! Problemele mi le cunosc, nu-i nevoie sa mi le tot repetati- vreau solutii!!
Vreau persoane care sa stie ce si cum voteaza, sa stie care e stanga si care e dreapta, sa cunoasca meserie pentru functia pe care o ocupa. Vreau oameni competenti.
90% din alesii nostri nu cunosc adevaratele probleme ale omului de rand. Ei au niste hartii, niste cifre si niste grafice - asta inseamna romanii pentru ei.
Astept un om pe care sa-l respect. Care sa inspire profesionalism, siguranta, care sa nu fie la cheremul santajului, care sa nu-si modifice traiectoria si convingerile in functie de un telefon, care sa fie integru si vertical. Vreau un om care sa aibe familie, copii, bunici/parinti pensionari, care sa fi asudat macar o data in viata lui la o coada la un ghiseu, care sa fi incercat macar o data in viata lui sa isi sustina si castige un drept, care sa cunoasca problemele actuale din propria experienta. Care sa simta nevoia unei schimbari, care sa caute si sa ofere solutii impreuna cu oamenii din jurul lui, care sa lucreze in echipa, care sa comunice, care sa fie in legatura permanenta cu omul de rand.
Patetic sau nu, inca mai sper, inca mai astept....

Elena

Am reusit sa luam in plasament saptamana trecuta o fetita. De ce? De aia...... pentru ca mai era un loc liber in familia noastra.
Elena are aproape 5 luni si cantareste 5.200 kg. Este cat o aluna :)) dar de o ambitie care m-a impresionat. S-a nascut prematur la 1.900 kg in focar de TBC si acum o ajutam sa recupereze startul pierdut.inca faca tratament, dar e sanatoasa tun.
Copii au primit-o nesperat de bine, fara nicio urma de gelozie sau de resentiment. Este cumintica si pana acum lucrurile au mers foarte bine.

Dedicatie primarului BT - regula de trei simpla

Azi am avut o experienta care m-a dat pe spate. Chiar nu stiu ce sa mai comentez, sunt muta.
M-am dus la Directia de Asistenta Sociala (pentru cunoscatori - la fostul BP in centrul vechi) cu o nelamurire: vroiam si eu sa ma clarific cat as lua in CIC (cresterea si ingrijirea copilului) conform noii legislatii. Vroiam sa mi se calculeze o suma concreta, fara sa trebuiasca sa aduc tot dosarul, hartii etc etc. NU INTREBATI DE CE ;) , e prea putin important.
In principiu, legea sta cam asa: ai dreptul la 85% din veniturile salariale pe ultimele 12 luni anterioare nasterii. Minunatii nostri au dat o lege prin care se reducea acest lucru cu 15%.
Ma duc si intreb:
eu - nu va suparati, as vrea sa ma lamuresc si eu exact cum se calculeaza indemnizatia ca sa.....
ea - aduceti actele si va spun.
eu - nu am acte - cel putin inca - vreau sa stiu daca e o alternativa de considerat. Deci?
ea - pai 85% ... bla bla bla
eu - aha. si ...... se pune? dar...... se considera?
ea - bla bla bla
eu - am inteles ca s-a si redus acum in vara, nu?
ea - da, s-a redus cu 15%
eu - multumesc.
ea - asta inseamna ca aveti de luat 70% din salariu.
eu (ma opresc la mijlocul piruetei de plecare siderata) - pai se reduce cu 15%, nu?
ea - da.
eu - din cei 85%, nu?
ea - da.
eu - atunci nu ramane 70%, nu? doar nu se scade din 85% 15% pur si simplu, nu?
ea (zambind ironic) - ba sigur ca da, cum altfel?
eu - pai 15% se aplica la 85%, nu? ar ramane cam 73%, nu 70%
ea - doamna, 85 minu 15 inseamna 70, nu? ... bla bla bla - este lege, mergeti si cercetati.
Profund zdruncinata in cei aproape 30 de ani de educatie scolara neintrerupta, ma indrept spre primul computer disponibil lasand cucoana ranjind satisfacuta in urma mea a "Doamne, cu cati prosti am de-a face iar la serviciul asta prost platit!". Printre urletele copiilor, aspiratorul bonei si intrebarile bunicii dau "goagal" si gasesc:
art 12 din legea 118/2010 - "Cuantumul indemnizatiilor stabilite de legea ... bla bla... se diminueaza cu 15%".
AHAAAAAAAAAAAA. Juristul din mine, sustinut de matematicianul riguros, de logicianul feroce samd priveste cu triumf la petecul de hartie - "I told you so!!"
Diferenta care aparea prin aplicarea corecta a regulii de 3 simpla era de 2,23 procente, dar la unele sume inseamna ceva, totusi. Si, apoi, era vorba de principiu.
Din lipsa de ocupatie ma intorc la madama. Astept cuminte la rand.
eu - nu va suparati, spuneti-mi si mie cum se traduce "cuantumul indemnizatiilor se diminueaza ca 15%"?
ea (turata) - stiti ceva, eu v-am spus o data, daca nu intelegeti nu e problema mea.
eu - doamna, dar gresiti, informati gresit cetatenii, nu e normal....
ea - n-aveti decat sa mergeti la Directia Muncii, ei calculeaza, nu eu.
eu - si atunci de ce nu ati spus asa, ci mi-ati oferit informatiile gresite, desi nu era de competenta dvs?
ea - asta e - mergeti la DM.
eu - doamna, ar trebui sa stiti sa aplicati regula de trei simpla, nu sa dezinformati.
ea (bombanind cu capul in acte) - acuma poate oi fi fost si corigenta la mate si nu am stiut.
eu - doamna, sa stiti ca e posibil, dupa cum faceti acest calcul, e o chestiune elementara.
Un pulica, cu chipiu de "Paza si protectie", trantit pe un scaun in spatele unui birou, se baga in discutie:
el - doamna, daca va intereseaza de ce nu cautati in lege sa vedeti ce si cum?
eu - si atunci pe voi aici pentru ce va mai plateste statul daca nu stiti sa dati o informatie?
el - doamna, va rog frumos sa vorbiti frumos si sa nu faceti scandal
eu (stupefiata) - eu fac scandal? Da' ce am tipat, am luat-o pe doamna la bataie?...
el - dar doar nu vreti sa astept pana o luati la bataie ?!?!
eu - dar dvs de ce va bagati in discutie? v-am intrebat ceva? daca nu suportati sa vi se spuna ca gresiti, e problema dvs, dar in aceasta chestiune gresiti. Totusi, luati un salariu pentru meseria asta. (iesind) si sa spuneti mersi ca nu va fac reclamatie.
ea (razand) - da, halal salariu, daca ati sti ce salariu avem, sa va vad daca stati dvs pe banii astia.
eu - doamna, la cum va manifestati, salariul dvs e mult prea mare fatza de cat meritati. La revedere.
ea (printre dinti) - la revedere, oricum tot cum stiu eu am sa calculez si de acum inainte.
Am parasit siderata unitatea, in timp ce alte 8 persoane angajate acolo si care frecau menta ramasesera cu un ranjet pe fatza, convinse fiind ca "o tampita se crede desteapta si vrea sa-i invete pe ei, experimentatii, matematica".

Pentru "MAREATA" si "ILUSTRA" noastra conducere locala: din punctul meu de vedere, CUM II TURCU-I SI PISTOLUL. Cum Dumnezeu puteti plati lunar asemenea oameni?!?!?! Care se ocupa de bani!!! Cum ?!?!?! Cum puteti trata in halul asta oamenii care va platesc?!?!

Stiu ca nu voi primi niciodata raspuns la aceasta intrebare, dar am satisfactia ca nu mai trec fara sa sanctionez peste prosti. Deci - ZONA - ca nu te iert daca nu te duce capul!!!

Intr-o prietenie, lucrul cel mai greu nu este de a ne da pe fata defectele dinaintea unui prieten, ci de a-l face sa si le vada pe ale lui. – la Rochefoucauld
Printre reusite si esecuri, viata iti mai ofera si oportunitati. Sa cunosti oameni diferiti, sa interactionezi cu ei, sa te imbogatesti spiritual pe seama lor mi se pare una dintre cele mai grozave oportunitati. Bineinteles ca nu de fiecare data e placut, dar totul depinde doar de tine.
Ma consider o persoana sociabila, mereu deschisa spre cei din jur si lipsita pe cat se poate de prejudecati. De aceea de multe ori am "pacatuit" printr-o toleranta excesiva. Si naivitate, as putea adauga. Pentru ca am considerat necesar sa nu judeci omul decat dupa faptele sale. Ei bine, nu e chiar asa. Nu degeaba se spune ca foarte mult conteaza si mediul din care provii, educatia, experienta de viata, mostenirea genetica. Nu am rabdare sa fiu fatarnica. Nu ma pricep sa barfesc - am incercat si a fost un dezastru :)) . Nu am timp sa port masti. Sunt eu, 100% naturala in fiecare imprejurare - poate de aceea mai dau cu bata in balta uneori. Dar incerc de fiecare data sa repar greseala.
Consider, insa, ca ar trebui sa-mi reviziuesc atitudinea. Spre binele meu, indiferent de opinia celor din jur. In primul rand, nu mai am de gand sa fac concesii in ceea ce priveste calitatea anturajului meu. Caci, "daca te bagi in troaca, te mananca porcii". Sau esti considerata asemeni lor si tratata ca atare. Si, sincer, nu-mi convine. Oamenii de calitate nu se nasc peste noapte. Daca intr-un fel sau altul, independent de intelectul tau, ti se incarca contul in banca, asta nu te ridica mai sus in ochii mei. Mai ales daca tu deja incepi sa te consideri cu doua etaje deasupra celorlalti. Cand ai sa-i faci producand ceva pe baza conexiunilor tale neuronale, mai discutam.
O diploma obtinuta peste noapte contra banilor, doar pentru patalama nu te aduce pe acelasi nivel cu mine, cu cele doua licente in spate si a treia la orizont si cu doua generatii de intelectuali in spate. Sub nicio forma.
Alta tampenie specifica creierelor atrofiate - criteriu de clasificare: numarul kilogramelor. Daca ai cateva sau mai multe kg in plus, esti un nimic. Indiferent de ce marime porti la haine, e obligatoriu ca respectivul creier sa se chinuie sa incapa intr-o marime mai mica decat a ta, pentru a se simti superior tie. Fereasca Sfantul sa te simti excelent in pielea ta dupa doua nasteri daca ai 5 kg in plus fata de "normativ"!! Au grija sa apara replicile "inteligente" care sa intepe. Ei bine, eu ma simt extraordinar la varsta mea, la cei doi copii pe care ii am, si la trecutul meu supraponderal, exact asa cum sunt. Nu vreau sa mai slabesc niciun kg - port marimea 38 si mi se pare suficient. Nu imi atarna anatomia si nu arat ca o mumie in costum de baie. Si restul nu conteaza. Chiar daca acest lucru "starneste" discutii aprinse in lipsa mea. Consider ca pe lumea asta exista lucruri mult mai importante cu care sa-mi ocup timpul decat curele de slabire si permanenta masurare si comparare cu cei din jur.
O alta chestie - imi place sa cred ca imi asum cu responsabilitate consecintele vorbelor si faptelor mele. In general incerc sa evit sa vorbesc aiurea, fara "acoperire". Daca adevarul e o problema pentru tine, poate reusesti, totusi, sa-mi eviti compania. Nu ma pricep la "imbracarea" lui.
Nu incerca sa imi impui false vedete, ca mor. Aici e punctul meu sensibil. Daca eu nu dansez pe masa dezbracata, asta nu inseamna ca cea care face acest lucru imi e superioara mie (da, mai sunt unii care gandesc in modul acesta), ci doar ca e mai diperata dupa atentie decat mine.
Nu accept ierarhii intr-un grup de prieteni - prietenii SE ALEG dupa anumite calitati care ii individualizeaza de restul maselor. Au si ei defectele lor, dar calitatea de "prieteni" impune toleranta. Nu e nimeni mai presus de celalalt. Asa ca nimeni sa nu se astepte sa fie tratat ca "masculul alfa" sau ca "femela alfa", ca nu e normal.
Urasc persoanele care iti sunt cei mai buni prieteni atata timp cat au avantaje materiale de pe urma ta, iar apoi se reorienteaza. Mi se par cea mai dezgustatoare specie de oameni. Din fericire, nu am avut prea multe "specimene" de acest gen in jurul meu, pentru ca nu ma dau banii afara din casa :)) .
A, by the way - in afara de shopping si baruri mai exista si carti, reviste (nu doar cele de la Avon), teatre, spectacole, filme etc. Chiar nu tin minte de cand nu s-a discutat pe vreuna din temele astea. E drept, decat sa spui tampenii in lipsa priceperii, mai bine taci. E si asta o calitate.
Daca te superi, "iti iei jucariile si pleci", doar pentru ca tu consideri ca nu ai fost suficient de bagat in seama, de adulat, esti pueril si chiar nu aveai ce cauta acolo de la inceput. Daca apoi le mai strici si celorlati "joaca" pentru ca ti se pare ca se joaca prea frumos fara tine, esti penibil. Punct.
Intotdeauna oamenii isi aleg prietenii dupa chipul si asemanarea lor. Daca tu alegi intre o persoana echilibrata, cu familie, cu studii, cu pozitie sociala, si cu disponibilitate catre tine si o persoana cu tulburari psihice, fara studii medii, cu un copil din flori si fara nicio intentie de a munci - pe cea din urma - ce concluzie pot trage cei din jur?
Drept urmare, "prietenii stiu de ce", am de gand sa incep serviciul dupa ce fac o curatenie severa in jurul meu. Eu am nevoie sa petrec timpul liber intr-un mod placut, de calitate, care sa-mi imbogateasca viata in mod placut. Vreau copiii mei sa creasca intr-o companie constructiva pentru ei, si nu sacaiti de vreun plod rasfatat si prost crescut care sa le provoace lacrimi inutil. Vreau sa pot parasi o incapere sigura de faptul ca nu voi fi subiect de discutie. Vreau sa am in jurul meu oameni pe care sa stiu ca ma pot baza. Poate suna arogant ce am insirat pana acum - nu conteaza, chiar asta gandesc. Din pacate, ar fi fost mai multe de spus, dar pe moment ajunge.
Pana voi reveni, un link interesant aici.

"Prosti dar multi, Maria Ta"

Nu am avut timp sa scriu in ultima vreme - asta ca sa risipim zvonurile cum ca bugetarii nu muncesc :)) Din nefericire pentru multi, mi-a ramas suficient timp sa gandesc. Doar ca nu reusesc sa scriu in acelasi ritm si mai pierd ideile, uneori.
In principiu, am cugetat la multe.
La situatia sociala in care ne aflam - asta pentru a ma exprima frumos. Observ ca din 100 de oameni doar 1 se agita pe tema asta si din 100 care se agita doar unul actioneaza efectiv. Toti stau si asteapta - Dumnezeu stie ce. S-a dezbatut, s-a strigat, s-a iesit in strada, dar pana la urma lumea s-a plictisit. Observ o reorientare a injuraturilor spre PSD - a trecut trendul injurarii PDL si a lui Basescu, iar presa reorienteaza furia maselor spre alte tinte, in principiu spre principalii "contracandidati" ai actualei puteri. Mai, sa fie! Dintr-o data e bine sa aplicam reduceri, e unica solutie sa taiem din salariu, guvernul Boc face tot ce poate, iar de madam Udrea nu mai auzim nimic. In schimb, apar pe avizier Iliescu, Cozma etc. "Romani, vi se pregateste ceva." Stau si ma intreb daca toata agitatia asta pentru salvarea natiunii romane isi are rostul, pentru ca, din cate observ eu, natiunea NU DORESTE SA FIE SALVATA. Asa ca as schimba macazul pe "isi merita soarta", problema e ca, inevitabil, mai devreme sau mai tarziu ne afecteaza si pe NOI, cei care gandim. Romanul de rand are acum alte preocupari - concediu, prashit la tzara etc, nu mai are timp sa realizeze ce i se intampla. De altfel, istoria noastra e plina de exemple ale "adormirii neamului", ale impasibilitatii de vita retarda in fata satarului a poporului nostru.
Bine spus - ce criza, Dom'le?! Ai vazut pe cineva sa moara de foame!?! Pai cum sa nu tai daca lumea are mai mult decat ii trebuie??! Bine, mai devreme sau mai tarziu efectele unui tratament aplicat necorespunzator se vor face simtite. Degeaba tratam noi mana dreapta daca problema e la rinichi, nu?
Ceea ce ma "da pe spate" pe mine este modul franc in care esti scuipat in obraz, in public. Exemplu: s-a hotarat taierea salariilor bugetarilor cu 25% fara diferentieri. Da, dar preotilor li se taie salariul doar cu 15%. Adica de ce? Ar trebui sa li se taie cu 50% de vreme ce dispun de miliarde de euro pentru catedrale, monede de aur si alte tampenii. Atata timp cat li s-au retrocedat cladiri si terenuri "pentru administarea proprie", atata timp cat desfasoara activitate de comert "pentru autofinantare" samd, nu vad pentru ce mai sunt subventionati de stat, de noi, de simplii muritori de foame? Cunoasteti vreun centru infiintat de BOR pentru educarea orfanilor, pentru ajutorarea mamelor, a batranilor samd?! Eu nu. Poate o fi - dar n-am auzit.
Alesii nostri au "biete salarii" de 3-4000 lei. Da, dar pe langa acesti bani mai primesc: indemnizatie de hrana, de transport, de cazare, de concediu etc etc. Atunci pentru ce mai primesc salariu?!?! Pentru ce mai incaseaza 10-20-30 000 lei pe luna daca au salariu? Din cate stiu eu, contractul incheiat de ei cu statul roman, adica NOI, romanii, se numeste "MANDAT", ceea ce se traduce prin "contractul consensual prin care o persoana, mandatar, promite unei alte persoane, mandant, sa-i faca un serviciu gratuit". Mandatul este un contract sinalagmatic imperfect - adica, din momentul in care se incheie conventia, apar obligatii numai in sarcina mandatarului. Este nul mandatul care intereseaza numai pe mandator sau numai o terta persoana. Singura obligatie pe care o are mandantul este aceea de a plati cheltuielile facute de mandatar, dar si de a lua asupra sa toate obligatiile contractate de mandatar in exercitiul misiunii primite. Convenabil, nu? Deci nu este un contract cu profit. In acest caz nu inteleg cum se justifica salariul de 30-40 mil pe luna pe langa decontul tuturor celorlalte cheltuieli.
O alta gogorita "proaspata"- se va verifica averea tuturor "bogatasilor", inclusiv cea din strainatate. Cea care nu se va justifica, va fi declarata ilicita si i se va impune proprietarului plata a 16% din valoarea ei. Am ramas perplexa la declaratia sefului ANAF. Pana si baietelul meu de nici doi ani stie ca ilicit=confiscat, si nu mituit 16%.
De fapt, nu reusesc sa inteleg cum este acceptata o asemenea incalcare grosolana a legii pe toate planurile, in toate domeniile, de catre toata lumea si totusi nimeni sa nu ia atitudine.

Spune lucrurilor pe nume

O noua recomandare din bloombiz.ro

Cum au fost impuscati toti pianistii

In urma cu doua-trei decenii circula o anecdota despre impuscarea unui pianist nevinovat, de unde si celebra expresie - "Nu trageti in pianist!". In filmul tot mai confuz al crizei financiare globale, din SUA si pina in Grecia si din Regatul Unit pina in Bulgaria, sectorul public pare sa joace rolul deloc rivnit al pianistului

Bulgaria anunta ca va disponibiliza circa 30 la suta din ofiterii armatei sale, in vreme ce Bucurestii gifiie din greu in tentativa de a impune o curba severa de sacrificiu, retezind 25 la suta din lefurile angajatilor de la stat.Incet-incet, in ultimul an, mai ales in Europa insa nu doar, sectorul de stat a devenit tapul ispasitor al crizei economice iar pumnii curg asupra sa din toate partile. Pina la urma, revenind la radacinile crizei - adica in intervalul 2006-2007 - merita sa ne intrebam care a fost vina sectorul de stat in toata afacerea.Este evident ca ofiterii bulgari nu s-au angajat cu forta in armata sau ca parlamentarii din Regatul Unit nu si-au cistigat lefurile actuale spargind seifuri.
In urma cu un an, un an si jumatate, toata lumea vorbea despre cu totul altceva. Vorbea despre lacomia bancherilor, despre asa-numitele "produse toxice" care au inflamat peste limita suportabilului circuitele monetare internationale, despre "bulele" imobiliare, etc, etc.
Sectorul public nu era nici macar mentionat in aceasta ecuatie, decit, poate, reprosindu-i-se lipsa de reglementare prudentiala. Incet-incet, discutia s-a deplasat dinspre aceste teme spre armata cenusie de contopisti care compun sectorul bugetar.
Sigur, exista o explicatie. Pe fondul cresterii economice accentuate din ultimii ani - pina la finalul petrecerii, in 2008 - politicienii au fost tentati sa umfle sectorul public peste fire si sa arunce cu banii pe fereastra. Au facut-o mereu in ultimele decenii atunci cind situatia economica a permis-o, au facut-o si acum.
Niciodata statul nu s-a vadit capabil sa puna deoparte bani albi pentru zile negre, sub presiunea unor politicieni aflati mereu la vinatoare de scalpuri electorale.
Acum, aceeasi politicieni par capabili sa arunce cu usurinta peste bord un "surplus" social devenit imposibil de hranit pe un vas in cala caruia proviziile s-au imputinat simtitor.
Ati auzit de planuri de restructurare ale bancilor care au contribuit din plin la infestarea sistemului financiar cu produse toxice?! Evident, nu. Mai mult, aceeasi bancheri au continuat sa-si incaseze bonusurile cu sapte-opt cifre, ca si cum totul ar merge struna.
Cei care platesc sunt militarii, politistii, functionarii, profesorii, medicii, adica tocmai cei care nu au avut nici cea mai vaga contributie la declansarea crizei globale.
De ce se intimpla asa?
Intotdeauna, in situatii de criza, exista tendinta declansarii unei vinatori de vrajitoare: gasirea unui tap ispasitor prin sacrificarea caruia "zeii" (care or fi aceia) sa fie imbunati.
Magareata a cazut pe functionarii care, in Romania sau aiurea, nu sunt oricum placuti de publicul larg.
Sunt cei care iti inchid ghiseul in nas, care te tin la coada pentru o stampila/semnatura, care iti pun in fata zeci de formulare pentru a le completa. Sunt cei care nu produc nimic palpabil, birocrati pititi in umbra cladirilor anodine ale administratiei.
Sunt oameni asupra carora lesne se poate arunca povara responsabilitatii, pentru ca ei consuma din banul public, nu il produc. Insa aici apare marele paradox al acestei crize. Sectorului public - mai ales celui cu rol de reglementare/control - i s-a reprosat intr-o prima faza tocmai pasivitatea in fata lacomiei debordante a marilor rechini financiari.
Or acum el este lasat sa singereze in piata publica, devenind in viitor - predictibil - inca si mai slab si mai incapabil sa-l apere pe consumatorul de bunuri si servicii de rapacitatea fiarelor antreprenoriale.
Sa luam un exemplu din Romania: este usor sa arunci cu rosii intr-o administratie locala ce scumpeste gigacaloria, insa nimanui nu-i trece prin cap sa aplice acelasi tratament unei firme care in plina criza majoreaza preturile pentru un bun sau un serviciu pe care il ofera pe piata.
Analizind evolutia preturilor in ultimul an, vedem ca nici un negustor - sau aproape nici unul - nu a scazut pretul produselor (fringindu-si in acelasi timp miinile ca vinzarile se diminueaza).
Pina la urma, cel mai dur pret al crizei este platit, asadar, de cea mai vulnerabila vietuitoare din lantul trofic al economiei - cel care depinde de stat. Indiferent de performanta sa profesionala, de necesitatea sociala a muncii sale, etc, etc.
Cei care incaseaza primii un glont in cap atunci cind se declanseaza scandalurile sunt tocmai pianistii din anecdota.
Simpla restructurare a sectorului public si impunerea temporara a unor curbe de sacrificiu nu rezolva deloc chestiunile de fond ale cauzelor profunde care au declansat severa serie de crize economice ale ultimelor decenii si vor continua sa o declanseze si in viitor.
Asa cum am afirmat de multe ori in ultimii doi ani, aceste cauze tin de actuala ordine financiara, ordine ce se dovedeste tot mai fragila pe masura ce viteza economiei sporeste.
Corporatismul salbatic al ultimelor doua decenii a condus la acest dezastru si nu o mina de functionari, oricum prost platiti si pina acum.
Nu ne ramine decit sa speram ca peste un an-doi, cind oricum vom plati dramatic pretul deprofesionalizarii previzibile a a sectorului public, nu vom constata, in plus, inutilitatea acestui sacrificiu.

Analiza de Eugen Ovidiu Chirovici

Sursa: Bloombiz

Concurs - Va provoc sa ghiciti personajul

" Atunci, iata ce zic eu, si impreuna cu mine trebuie sa se zica asemenea toti aceia care nu vor sa caza la extremitate, adica vreau sa zic, da, ca sa fie moderati... adica nu exageratiuni!... Intr-o chestiune politica... si care, de la care atarna viitorul, prezentul si trecutul tarii...sa fie ori prea-prea, ori foarte-foarte... incat vine aici ocazia sa intrebam pentru ce?... da... pentru ce?... Daca Europa... sa fie cu ochii atintiti asupra noastra, daca ma pot pronunta astfel, care lovesc sotietatea, adica fiindca din cauza zguduirilor... si... idei subversive... si ma-ntelegi, mai in sfarsit, pentru care in orce ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau sa zic intr-o privinta poporul, natiunea, Romania... tara in sfarsit... cu bun simt, pentru ca Europa, cu un moment mai inainte sa vie si sa recunoasca, de la care putem zice depanda... precum - dati-mi voie - precum la 21, dati-mi voie, la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea si la 84 si 94, si etetera, intru cat ne priveste... pentru ca sa lasam exemplul chiar surorilor noastre de ginte latina insa! Dati-mi voie! Termin indata! mai am doar doua vorbe de zis. Iata opinia mea. Din doua una, dati-mi voie: ori sa se revizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica, ori sa nu se reviziuasca , primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele... esentiale... Din aceasta dilema nu puteti iesi... Am zis!"
Mai trebuie sa comentez ceva? Ca de obicei, profesorii au dovedit ca isi merita soarta, salariul si locul in societate, si, mai ales, opinia publicului - niste resturi ale societatii pe mana carora nu mi-as da copilul sa fie educat. SE FACE GREVA!!! DAR SE SUSTINE SI BACALAUREATUL. Gratis, neplatit, dar cu repercursiuni asupra celor care au dorit sa schimbe ceva.

Concurs - va provoc sa atribuiti o fatza cuvintelor. Cel mai original raspuns primeste un premiu - o sticla de vin ;) Garantat!!