marți, 26 octombrie 2010

Schimbarea imparatului, bucuria nebunilor

Cam sub acest semn ne aflam noi acum. Se vehiculeaza de ceva vreme aceasta idee si s-a inoculat publicului larg ca singura solutie e sa dam jos PDL si sa punem in loc PSD. Dupa ce luni de zile s-a batut toba in aceasta directie, in ultimele doua saptamani sesizez o schimbare brusca de directie din partea mass-media. Dintr-o data aducerea PSD-ului la putere e o nebunie, ca de fapt si ei au facut si au dres samd. E o schimbare similara cu cea dinaintea alegerilor prezidentiale, cand toata lumea il hulea pe Base si brusc, cu o saptamana inainte de alegeri, erau cei mai buni prieteni ai lui.
Problema motiunii e o problema simpla din punctul meu de vedere. Consider ca e slab redactata si argumentata, prea slab pentru a putea avea vreo putere. Ma indoiesc ca va avea vreun efect in directia dorita.
Dintr-o data PSD e fratele romanului si-i tipa sus si tare drepturile, e cel mai fervent sustinator al lor. Demagogia si obraznicia e la pret si in aceasta formatiune. Si, din pacate, nu au invatat nimic din infrangerea de la prezidentiale. Pentru Dumnezeu, oameni buni -  e evident ca romanul nu mai vrea PDL, dar oferiti-le o alternativa serioasa!!! E destul de penibil sa fiti refuzati la modul "abia astept sa scap de astia, dar mai bine cu ei decat cu voi, ca voi sunteti prea prosti!" Iar a treia alternativa, din pacate, nu exista. Romanul vrea personaje bazate, profesioniste, care sa aiba mai mult decat niste hartii in CV-uri, care sa aiba realizari notabile la activ. Altfel, cum sa ai incredere?! Poate te pricepi tu la politica, la modul ca stii care de unde vine, ce puncte slabe are si cum poti sa-i rasucesti mana. Dar pe mine nu ma incalzeste asta - vreau sa oferi solutii la probleme, solutii viabile, care sa convina cetateanului de rand.
Eu, ca cetatean de rand, cu putine tangente in lumea politica, si pe deasupra si cu parul blond ;) , incerc sa-mi formez o opinie. Intre atatea "Jos!" - "Sus!" ma uit buimaca in jur si caut un punct de sprijin pentru a muta Pamantul.
Din punctul meu de vedere, constanta care conteaza cel mai mult e nivelul de trai. Fortele politice - mai putin important. Oricum sunt corupte, vandute, iar membrii partidelor migreaza mai ceva ca berzele. La momentul actual consider ca umilirea omului de rand a atins cote fara precedent. Normal ca te face sa urasti clasa aflata la putere. Dar, dupa entuziasmul grevelor, iesitului in strada si dupa ce ne-am racorit injurand, ar trebui sa ne intrebam - oare "ceilalti" sunt cu ceva mai breji? Raspunsul ma aduce la disperare - in nicun caz! Schimbarea puterii ar aduce o serie de razbunari politice care tot asupra noastra se vor rasfrange, o noua serie de jafuri pentru recuperarea banilor investiti in fotoliile politice samd. Nu am incredere in demagogia nefondata. Nu ma las dusa de nas de niste personaje arogante, cu probleme de exprimare in limba romana, care iti flutura pe sub nas tot felul de diplome de doi lei cumparate pe banii contribuabililor in strainatate si care se considera superioare oricarui alt biet roman care habar nu are cum se mananca crevetii in Franta sau cum arata Bermudele sau ce inseamna "fonduri structurale". Nu mai suport politicieni burtosi si libidinosi de 60 de ani ajunsi miliardari din simpli gestionari sau oieri, care vorbesc mai rau decat taietorii de lemne si care forteaza mana oricui pentru a obtine ce doresc. Nu mai vreau politicieni carora abia le-au mijit tuleiele, nu au nici cea mai vaga pregatire practica, minimul contact cu viata si problemele ei, dar vorbesc cu o superioritate enervanta si considera ca un costum Armani like ar trebui sa impuna respect.
Nu pot fi cumparata doar printr-o falsa compatimire, nu am nevoie de o clasa politica sa-mi strige problemele la TV doar pentru a sublinia ce ticalosi sunt "actualii". VREAU SOLUTII!! Problemele mi le cunosc, nu-i nevoie sa mi le tot repetati- vreau solutii!!
Vreau persoane care sa stie ce si cum voteaza, sa stie care e stanga si care e dreapta, sa cunoasca meserie pentru functia pe care o ocupa. Vreau oameni competenti.
90% din alesii nostri nu cunosc adevaratele probleme ale omului de rand. Ei au niste hartii, niste cifre si niste grafice - asta inseamna romanii pentru ei.
Astept un om pe care sa-l respect. Care sa inspire profesionalism, siguranta, care sa nu fie la cheremul santajului, care sa nu-si modifice traiectoria si convingerile in functie de un telefon, care sa fie integru si vertical. Vreau un om care sa aibe familie, copii, bunici/parinti pensionari, care sa fi asudat macar o data in viata lui la o coada la un ghiseu, care sa fi incercat macar o data in viata lui sa isi sustina si castige un drept, care sa cunoasca problemele actuale din propria experienta. Care sa simta nevoia unei schimbari, care sa caute si sa ofere solutii impreuna cu oamenii din jurul lui, care sa lucreze in echipa, care sa comunice, care sa fie in legatura permanenta cu omul de rand.
Patetic sau nu, inca mai sper, inca mai astept....

duminică, 10 octombrie 2010

Elena

Am reusit sa luam in plasament saptamana trecuta o fetita. De ce? De aia...... pentru ca mai era un loc liber in familia noastra.
Elena are aproape 5 luni si cantareste 5.200 kg. Este cat o aluna :)) dar de o ambitie care m-a impresionat. S-a nascut prematur la 1.900 kg in focar de TBC si acum o ajutam sa recupereze startul pierdut.inca faca tratament, dar e sanatoasa tun.
Copii au primit-o nesperat de bine, fara nicio urma de gelozie sau de resentiment. Este cumintica si pana acum lucrurile au mers foarte bine.